(A) Algoritm 1. Ce figure de stil este 2. Ce ce ce alctuit 3. Ce imagine sugereaz 4. Semnificaia ei n text (ideia, sentimento, nsuiri ale unui personaj) b) Formule de utilização: 183 Expresivitatea limbajului este susinut e continuarea poeziei de figuri de stil. 183 n conturarea atmosferei, scriitorul folsete o fam variat de figuri de stil. 183 Implicar afectivo este sugerir prin prezena (figurilor de stil), sugernd. 183 Expresia. Sugereaz. 183 Expresia. Valorizável 183 Expresia. Intensific. 183 Expresia marcheaz. 183 Expresia poate fi interpretat ca un semn al. 183 Cuvntul (expresia). Genereaz ideea. 183 Prin (figura de stil). Se creaz. 183 Se creaz senzaia c. 183 O príncipe da tabuleta contur prin surprinderea unui detaliu. 183 Se creaz o atmosfer de. Prin. .......... 183 Epitatul n inversiune accentuiaz. 183 Epitatele dau relief imaginilor poetice. 183 Comparaie mentionat ar putea trimite la ideea. Prin (cu ajutorul, prin intermediul etc) epitetul (comparaia, personificare, hiperbola, repetição, enumeraia etc) 8221Z8221 (se citeaz secvena din text conine figura de stil identificate / selectat pentru interpretare), poetul (scriitorul, Creatorul, artistul, etc.) exprim (sugereaz, subliniaz, creeaz impresia, accentueaz, amplific, creeaz o imagine, comunic, transmite, Urmeaz ideea, sentimento starea sufleteasc, imaginea, senzaia, aspectul etc Metafora personificatoare 8221izvor de cnturi dulci8221 compune o imagine auditiv i sugereaz ideea c oapta izvorului este asemenea unor vorbe dulci, nbietoare i tainice de iubire. Aceast metafor, este álcool dinâmico específico eminescieni, motivul romântico 8221izvor8221 i epitetul 8221 (cnturi) dulci8221.Figura de um este procedimento (ou lima modificare um limbii) prin cuidado este esportivo expresivitatea unai comunicri. Figurile de stil acioneaz na fraza do nível de formal (anacolut, inversiune, repetie) sau noional (hiperbol, metafor, sinecdoc) i au ca efect apariia unor noi sensuri. Metafor Metafora (metáfora de transferência, transferência) para este conceito de cuidado primário de cuidados de saúde e cuidado para a saúde da criança. Prin generalizare, se poeta spune c limbajul figurat este metaforic. Prin metafor is loc transfer for a noiuni abstracte n planul concret printr-o comparaie prescurtat. ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, Pe simbol, pe antitez, pe alegorie, pe ironie, pe hiperbol, pe metonimie, pe sinecdoc, pe interogaie. Metafore plasticizante i metafore revelatorii Metafora plastificante (rndunelele de pe firele de telegraf, nite note pe un portative) nu sporete semnificaia faptelor, são rolhas de uma plasticiza (concreta) o fapt sau un termen prin altul, dar nu pentru a mbogi coninutul, ci Pentru a reda ceea ce cuvintele descritivo nu pot descrie n ntregime. Exista situa cnd pentru a descrie ceva ar fi necesare o série de cuvinte din limbajul concret, urmate de specificri diverse pentru a cuprinde n ntregime esena cuidado se dorete a fiatat. Metafora plasticizant são rolamentos de uma face inutil aceast niruire infinito de cuvinte. Metafora revelatorie (n Mioria moartea este a lumii mireas. Iar moartea sa o nunt) sporete semnificaia faptelor la care se refer. Ea scoate la iveal ceva ascuns despre faptele despre cuidado face vorbire (n exemplu anterior din Mioria, metafora scoate n eviden o latur ascuns a faptului moartea). Exemplo de metafore Prea c printre nouri s-a deschis o poart Prin cuidado trece alb regina nopii moart. (Eminescu) Leoaic tnr, iubirea mi-a srit n fa. (N. Stnescu - Leoaica tnr iubirea) C vinovat e tot fcutul, i sfnt - doar nunta, nceputul. (Ion Barbu - Oul dogmático) n irul vieii nostru ntreg, se face sear. (T. Arghezi - Toamna de suflet) é uma vez que o nconjurat de un roi de pierde var. (M. Eminescu) Gura ta sub firioare-i Pafta cu mrgritare. (T. Arghezi) Pe mictoarele crri Corbii negre duce. (M. Eminescu) Vedea, ca-n ziua cea de-nti, Cum izvorau lumine. (M. Eminescu) Este-n noi o cuidado spaim ne doboar bate vnt din lucrur poate dinadins, sufletu-i o luntre spre odinioar carnea dulce vsl, ochiul necuprins. (Mircea Dinescu - Poezii) Mi-e sufletul o mare ce clocot-n apus. (Ion Vinea) Din vrf de muni amurgul sufl cu buze roii spuza unor nori i-a jeraticul ascuns sub vntul lor subire de cenu. (L. Blaga) O racl mare-i lumea. Stelele-s cuie Btute-n e eu soarele-i fereastra A temnia vieii. (M. Eminescu) Tipos de metadados Metafore plasticizante i metafore revelatoriiCitete urmtorul text: Dormi. Um val de aer umed am adus cu mina-n cas. Escadas de madeira e lâminas de madeira, madeira, madeira, madeira e tijolos. Bate vnt cu ploaie-n geamuri e noapte neagr-afar. Plnsul streinii suspin ca un cntec de vioar Monoton, optind povestea unei vremi de mult uitate. Nicio raz nu ptrunde prin perdelele lsate. Ci-ntunericul prieten stpnind pn departe, i de oameni i de patimi fericirea ne-o desparte. Singur eu veghez n noapte, Ploaia cnt tot mai tara. I m-apropii, ochii negri s-i deschid cu-o srutare. (George Toprceanu, Singuri) 9. Comenteaz, n 60 8211 100 de cuvinte, uma doua strof a textului, prin evidenierea relaiei dintre ideea poética si mijloacele artistice. 4 pontos 9. Poezia lui Toprceanu este o poezie de dragoste. Poetul se imaginar na área de cuidados de saúde e cuidados de saúde noaptea acas n timp ce iubita doarme e savureaz n tcere momentul intimitii. Poezia são 3 strofe. Strofa Eu particularmente surpreendi o momento em que o mundo se espalhou. N contraste cu umezeala de afar, aici e cald i bine. Curentul provocat prin deschiderea uii stinge lumnarea i, ntuneric, nu se mai zrete dect licrirea focului din cmin. Ndrgostitul e fericit s fie singur cu lubita lui n acest spaiu. Strofa a II-a descrie spaiul exterior, pentru ca, prin contraste, innerul s capete o i mai mare valoare sufleteasc. Afar e negr deplin, plou i bate vntul. Se a audiência da picada da rua. Prin aceast strof, afar se opune lui n cas. Vitrina é um dos principais insumos que eu tenho. Prin verbul bate e epitetul neagr asociat substantivului - i el, sugestiv - noapte. Vitregia vremii poate sugera suferinele provocar ndrgostitului de lumea exterioar, de oameni. Concentrarea, advogado, cuvinte, cuidado, expresso, intemperii, naturale, doar, versuri, accentueaz, intensitatea, acertar, suferine. Versurile 3 i 4 ale strofei a doua aduc, n plus, o stare de melancolie, de nostalgie dup vremuri de altdat. Este foliosit, n acest scop, o combinado mistr de figuri de stil (Planta de informação - comparaie - epitet - personificare): Plnsul streinii suspin ca un cntec de vioar Monoton, optind povestea unei vremi de mult uitate. ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,. N sfrit, ultimul vers al strofei a doua face legtura cu spaiul íntimo al secular, securizat prin geamuri i perdele: Nicio raz ptrunde prin perdelele lsate. Afar este urt, dar nimic nu ptrunde n cas. Fericirea celor doi ndrgostii nu poate fi atins de rutile lumii exterioare. Acesta este mesajul poeziei, n cuidado estrofa a doua se integreaz orgânico. Planul compunerii poate fi gsit aici.
No comments:
Post a Comment